MOLDOVA INCOTRO!?

Trecând de valul unor alegeri anticipate fierbinţi, pline de fel de fel de războaie politice şi media, minunea s-a săvârşit. Opoziţia nu mai e opoziţie, şi lucrurile par a reveni încet dar sigur pe curentul unei schimbări prielnice Republicii Moldova, oricare ar fi fost ea… Un lucru m-ar interesa… ce urmează?

Ca să răspund la această întrebare, am citit mai multe scenarii politice pe internet, care se dovedeau a fi când mult prea roze, când mult prea cenuşii, însă ceva obiectiv încă, nu văd. Bine, domnilor politicieni, ne-aţi promis marea şi sarea, însă ce vom primi în schimb!? Unii ne-au promis stabilitate… alţii libertate şi acum ne aflăm la o răscruce politică, unde fiecare vrea să îşi tragă plapuma către spatele propriu. Situaţia electoralei anticipate din 2009 a pus clasa politică la un mare test de capacitate. Acum, clasele politice au de susţinut cel mai greu şi hotărâtor examen de licenţă la capitolul interes şi cognitivitate naţională. Rezultatele le vom simţi noi, clasa socială, care este de o vreme încoace, cobai de laborator pentru majoritatea clasei politice din Moldova.

Este greu de prognozat situaţii, pentru că combinaţii sunt destule. Urmăream astăzi o emisiune la un oarecare canal media, în care aceste situaţii erau discutate pe larg. Protagoniştii ca de obicei, îşi apărau pâinea oferită de sponsorul politic, şi „analizând imparţial” situaţia creată, ponegreau în fel şi chip o parte a clasei politice şi media. Aici, mi-am pus o mică întrebare… Unde mergem? Ce vrem noi? Care Democraţie? Nu o vom vedea noi nici la paştele cailor, dacă continuăm în acest ritm de bătaie cu ouă…

Vrem multe, însă nu înţelegem că suntem prea verzi pentru unele lucruri. Vrem cu toţii în UE, însă nu înţelegem că pentru a intra în acest mediu avem de respecta unele principii, care în Moldova sunt încălcate la fiecare pas. Ne plângem că politica statului ne constrânge, că nu avem libertate de exprimare, că suntem terorizaţi, însă nicidecum nu acceptăm că undeva e şi vina noastră, da, a noastră, pentru că permitem politicienilor să-şi facă mendrele cu noi, pentru că ne credem buricul pământului şi ne legăm la ochi fără a accepta unele fapte. Cu toate acesta facem progrese… Încetul cu încetul, învăţăm ce e acela respectul reciproc şi solidaritatea socială. Un exemplu sunt evenimentele din 6-7 aprilie, când societatea a spus: „Ne-am săturat!!!” evadând din cuşca laboratorului. Nu mă refer la actele de vandalism ci la protestele paşnice. Iar dacă e să vorbim de clasa politică, prin prisma acestor evenimente, se observă în ea o schimbare şi o mică „frică”.

Însă cum se cuvine la noi la moldoveni, învăţătura e multă dar scurtă, deoarece nici după 7 aprilie nu şi-au schimbat năravul, neînvăţând să acţioneze în favoarea poporului. Dacă e să aruncăm privirea peste gardul politic, vom observa că clasele politice habar nu au de negociere. Mă refer la toate clasele politice fără excluderi. Fiecare are favoriţi şi „duşmani” sau oponenţi, însă de electorat uită toţi cu desăvârşire. Vorbesc de cele trecute, că nu sunt un oracol ce prezice viitorul… De când e lumea, politicienii din Moldova îşi aduc aminte de electorat o dată în patru ani, mass-media intră în conflict pentru a câştiga o bucăţică mai bună sub aripa unui partid, iar oamenii dau din cap şi ştampilează, o dată în patru ani, sau cum s-a întâmplat în 2009 de două ori!!! Sperăm că lucrurile se vor schimba… mă rog „Speranţa moare ultima” – dar totuşi moare.

Ziceam de examenul de licenţă politic… Păi uitaţi-vă domnilor politicieni ce v-aş sfătui… învăţaţi a negocia… a da mâinile în pofida ideologiilor diferite, încetaţi a vă uita unii la alţii ca boii la poarta nou şi daţii zor! Noi v-am dat încrederea… acum, fiţi buni de-o meritaţi mai departe… şi faceţi politică de dragul oamenilor, nu de dragul politicii… Aş remarca că şi cobailor de laborator li se mai face curat în cuşcă, dar nu atât de rar… nu o dată în patru ani. Vă rog … deşi nu ar trebui să o fac… SUNTEŢI OBLIGAŢI să aveţi grijă de poporul vostru. Orice aţi întreprinde, domnilor politicieni, faceţi-o cu tact şi învăţaţi a negocia şi a vă respecta reciproc. Altfel, Moldova va vedea dezvoltarea şi integrarea în UE precum îşi vede ceafa fără oglindă. E timpul să învăţăm şi să recuperăm retenția de 20 de ani faţă de statele occidentale.

Şi totuşi Moldova ÎNCOTRO!? Aşa … ca să ştiu şi eu unde s-o apuc…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s