Fără politică – despre băieți

Iaca un video. Probabil l-ați văzut tradus în rusă, iaca poftim și o traducere în română. Poate totuși se vor găsi ceva tați să-și asculte fetița #dadoamne. Pe urmă, am să vă povestesc și de ce.

Mama m-o învățat: ”Să nu bați fetele – niciodată!!! Mai degrabă fugi de ele dacă îs nebune – dar să nu le bați, m-auzi!?”. Eu nu prea eram ascultător. Nu eram, pentru că totuși, în clasa cincea, mă băteam cu Sveta, colega mea de bancă. Ce-i drept nici ea nu se lăsa bătută – aveam mâinile vinete de chișcături și zgârieturi până-n carne făcute de dânsa.

Eram niște copii care nu știau cum să comunice altfel, de unde? Tot ce văzusem noi, în jurul nostru, erau femei și bărbați de peste garduri, care se băteau pentru a-și apăra pozițiile. Mai vedeam și femei, care purtau câte un vânăt sub ochi și asta, din păcate, genera de cele mai dese ori chicote în rândul băieților: ”Dap și, cum zâșe tata: fimeia nibătută îi ca șî casa nimăturatâ.”

Mama, imediat cum afla de micile ”incidente” de la școală, mi-o ardea bine, pe meritate desigur. Mai era și sora de la care am învățat să deschid uși, să ascult, să încerc să fiu înțelegător, să nu vorbesc urât de fete, pentru că nu-i șade unui bărbățel în devenire să fie bătăuș sau să vorbească urât, mai ales fetelor.

Așa, am ajuns prin clasa a 8-a să nu mă mai bat cu Sveta ori cu orice altă fată, ci să dansez cu dânsele tango, în pauzele dinaintea lecțiilor de chimie. Nu mint: Svetlana Mihailonva (pe atunci Șeful-Adjunct a școlii noastre) ni-o prins, pe mine ș pe Sveta, dansând Tango. Dumneaei poate să confirme.

Pentru că eram oleacă mai respectuos cu dânsele, și oleacă mai diferit decât ceilalți(mai grăsuț oleacă tare), am ajuns să fiu luat peste picior de alți băieți. Eu nu eram cu dânșii discutând despre ”c***a șeia” ori ”p***a” șeilantă, eu nu plesneam pe nimeni peste fund fără voie și nu șuieram în batjocoră pe nimeni, de asta nu eram băiatul de gașcă. Nu a fost mare pierdere – am ajuns bine merci și fără asta.

Mereu m-am întrebat: De ce anume mama ori sora ori nu știu care colegă m-o învățat să nu bat fetele? De ce ele și niciodată ei?  Nu știu cu voi, însă dacă tata mi-o fi zis-o, mi-ar fi ajuns la minte mai repede. Așa suntem noi, băieții, ascultăm mai des de tata – el e ”avtoritetu” nostru.

Acum am ajuns cam pe la anișorii când te mănâncă pe undeva să faci copii. Și iaca stam eu și mă întrebam, ce-o fi dacă oi avea eu vreo fetiță?

M-am uitat puțin în jur, am văzut incidente alde ”Gigă cu aia mică”, și am înțeles: eu fete trebuie să fac în altă parte, pentru că la noi nu toate mamele, surorile și tații își învață băiețeii să nu bată fetițele. Poate totuși se va mai schimba ceva?

Reclame